Cu stimă ,

Consilier al Camerei de Comert Bilaterală Romania-Elevetia

Ce să mai citim?

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT

Fii propriu tău nutriționist

În data de 27 Septembrie 2010, ADI (Asociația pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic SOMEȘ-TISA – care acționeaza pentru și în numele autorităților locale acționari ai Companiei de Apă SOMEȘ) a adoptat noul Regulament al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare propriu CASSA, pe baza unui Regulament – cadru la nivel național elaborat de către ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice). De asemenea, cu aceiași dată, a intrat în vigoare noul Contract de furnizare, adaptat noului Regulament, pe baza unui Contract-cadru elaborat anterior de către ANRSC.

Ele au intrat în vigoare 30 de zile mai târziu, deci la 28 Octombrie 2010. Dacă Contractul dvs. de furnizare a apei este anterior datei de 28 Octombrie 2010, vă rugăm să vă prezentați pentru reînnoirea lui!

Actele necesare în vederea încheierii de contracte pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare sunt după cum urmează:

Pentru persoane fizice:

act identitate proprietar;
act de deținere a spațiului (exemplu: extras CF nu mai vechi de 90 zile, contract de vanzare-cumpărare recent, contract de închiriere etc.);
proces verbal de recepție (în cazul branșamentelor/racordurilor noi);
certificat de nomenclatură stradală și număr de imobil (dacă este cazul).

Pentru persoane juridice și asociații de proprietari:

certificat de înregistrare la Registrul Comerțului;
certificat de înregistrare fiscală;
hotărâre judecătorească de constiruire în asociație de proprietari (după caz);
număr cont bancar în format IBAN;
act de deținere a spațiului (exemplu: extras CF nu mai vechi de 90 zile, contract de vanzare-cumpărare recent, contract de închiriere etc.);
proces verbal de recepție (în cazul branșamentelor/racordurilor noi);
act identitate reprezentant legal;
împuternicire scrisă din partea reprezentantului legal al firmei pentru încheierea contractului de furnizare/prestare servicii apă-canal (dacă este cazul);
certificat de nomenclatură stradală și număr de imobil (dacă este cazul).

Actele se pot depune la sediile Companiei de Apă Someș S.A. sau pot fi transmise prin e-mail la una din adresele: contracte.cluj@casomes.ro, contracte.sj@casomes.ro, cassa@casomes.ro

Rugăm solicitanții să transmită și date de contact (nume, prenume, număr telefon).

Vezi Sursa info AICI

Vezi și

Schitele

Afaceri si Oportunitati - Constantin Aurel

Marja comerciala

Cum să nu vinzi în minus. Matematica adaosului, marjei și discount-ului

Mai importantă decît cunoașterea elementelor financiare este înțelegerea funcționalității acestora într-o structură complexă a business modelului tău.

Adaosul comercial îl aplicăm la costul produsului: 1000 * 25% = 250 lei

Preţul de vânzare al bunului: 1000 + 250 = 1250 lei

Marja profitului brut înseamnă profitul brut (venituri minus costuri) raportat la venituri, adică: = 20%

Asta înseamnă ca fiecare 100 lei ne aduce un profit de 20 de lei. (1250-1000)/1250

Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele comerciale ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere.

Marja comerciala (valoare absoluta) pentru un produs
= pretul de vanzare al bunului – costul bunului vandut

Marja comerciala (valoare procentuala) pentru un produs
= (pretul de vanzare al bunului – costul bunului vandut) * 100 / pretul de vanzare al bunului

Marja comerciala (valoare absoluta) pentru vanzarile firmei
= cifra de afaceri totala – costul bunurilor vandute

Marja comerciala (valoare procentuala) pentru vanzarile firmei
= (cifra de afaceri totala – costul bunurilor vandute) * 100 / cifra de afaceri totala

Pret de vanzare = 120 lei (fara TVA)
Costul bunului vandut = 80 lei (fara TVA)

MC = 120 – 80 = 40 lei
MC = (120 – 80) * 100 / 120 = 33%
Deci castigul (profitul) comercial atasat vanzarii este de 40 lei, ceea ce reprezinta 33% din pretul de vanzare.

In primul rand, marja comerciala atasata fiecarei vanzari trebuie sa aiba o valoare pozitiva; altfel inseamna pierderi.
Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa acopere costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si costurile indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative).

Vezi și

Portofoliul de produse si servicii, canale si zone de desfacere
Portofoliul si gradul de concentrare al clientilor
Preturile de vanzare si costurile bunurilor
Nevoile de consum si puterea de cumparare a clientilor
Reducerile de pret: reducerile comerciale si cele financiare

Marja de profit este o măsură de contabilitate concepute pentru a evalua starea de sănătate financiară a unei firme de afaceri sau industrie. În general, acesta este definit ca raportul dintre profitul obținut de încasări vânzări totale (sau costuri) pe o perioadă definită. Marja de profit este o măsură a cantității de profit acumulate la o firmă din vânzarea unui produs sau serviciu. Acesta oferă, de asemenea, o indicație a eficienței în care surprinde cantitatea de surplus generat pe unitatea de produs sau serviciu vândut. În scopul de a genera o considerabilă marjă de profit, o companie trebuie să funcționeze suficient de eficient pentru a recupera nu numai costurile produsului sau serviciului vândut, cheltuielile de exploatare, precum și costurile de datorii, dar, de asemenea, să ofere compensații pentru proprietarii săi în schimbul acceptării lor de risc.

Ca un exemplu de calcul marja de profit, firma Să presupunem că un făcut un profit de 10 $ pe vânzarea de un televizor de 100 $. Împărțind suma de bani a câștigurilor de costul produsului, marja de profit pe care firma ar fi 0.10 sau 10 la suta, ceea ce înseamnă că fiecare dolar de vânzări a generat o medie de zece cenți de profit. Astfel, marja de profit este foarte important ca o măsură a succesului competitiv al unei afaceri, pentru că surprinde costurilor unitare ale firmei.

Un producator low-cost cu o schimbare într-o industrie ar trebui, în general, o marjă de profit mai mare. Deoarece firmele au tendința de a vinde același produs la aproximativ același preț (ajustate pentru diferențele de calitate), costuri mai mici ar trebui să se reflecte într-o marjă de profit mai mare. Firmele de costuri mai mici au, de asemenea, un avantaj strategic într-un război al prețurilor competitive, pentru că ei au capacitatea de a subcotat competitorii lor prin reducerea prețurilor, în scopul de a câștiga cotă de piață și ar putea conduce firmele de costuri mai mari de afaceri.

Firmele exista în mod clar pentru a extinde profiturile lor. Dar, în timp ce creșterea cantității absolute de profit dolar este de dorit, ea are o semnificație minim dacă nu este legată de sursa acesteia. Acesta este motivul pentru firmele folosesc măsuri, cum ar fi marja de profit și rata de profit.Marja de profit măsoară fluxul de profit pe o perioadă în comparație cu costurile, sau vânzărilor, efectuate în aceeași perioadă. Astfel, s-ar putea calcula marja de profit asupra costurilor (profituri împărțit de costuri), sau marja de profit din vânzări (marja de profit împărțit la vânzări).

Alte măsuri specifice de marja de profit de multe ori calculate de către întreprinderi includ: 1)-marja de profit brut de profit brut împărțit la vânzări nete, în cazul în care profitul brut este totalul fondurilor rămase după vânzări și vânzările nete este veniturile totale, și 2), marja de profit net-net profit împărțit la vânzări nete, în cazul în care profitul net (sau venitul net) este de profit după deducerea costurilor, cum ar fi publicitate, marketing, plăți de dobânzi, și de închiriere de plăți.

Rata de profit

Marja de profit este legată de alte măsuri, cum ar fi rata de profit (uneori numit rata de rentabilitate), care cuprinde diferite măsuri de valoarea profitului obținut în raport cu valoarea totală a capitalului investit (sau stocul de capital), necesare pentru a genera că profit. Astfel, în timp ce marja de profit măsoară cantitatea de profit pe unitate a vânzărilor, rata de profit pe total active indică eficiența din investiția totală. Sau, altfel spus, în timp ce măsurile de marja de profit valoarea profitului per unitate de capital (muncă, capital de lucru, precum și deprecierea de instalații și echipamente), consumat pe o anumită perioadă, măsurile de rata de profit cantitatea de profit pe unitate de capital avansat (întregul stoc de capital necesare pentru producerea bunului).

Folosind exemplul anterior, în cazul în care o investiție 1.000 dolari în instalații și echipamente au fost necesare pentru a produce un set de televiziune 100 de dolari, atunci o marjă de profit de 10 la suta s-ar traduce intr-o rata de profit pe investiție totală de numai 1 la suta. Astfel, în acest scenariu, costurile unitare firma A sunt suficient de scăzut pentru a genera o marjă de profit de 10 la sută a capitalului consumat (presupunând că unele prețul de piață), pentru a produce televizor, ci în scopul de a obține această marjă, un total de cheltuieli de capital de 1.000 de dolari trebuie să fie făcute.

Diferența dintre măsura marja de profit și conceptul de rata de profit, atunci se află în ritmul în care stocul de capital se depreciază, iar rata la care procesul de producție se repetă, sau timpul de cifra de afaceri. În primul caz, în cazul în care întregul stoc de capital pentru o anumită firmă sau industrie este complet utilizat în timpul un ciclu de producție, atunci marja de profit ar fi exact la fel ca și rata de profit. În cazul de afaceri, în cazul în care o firmă reușește dublarea cantității de ori a procesului de producție se repetă în aceeași perioadă, apoi de două ori la fel de mult profit se va face pe același capitalului investit, chiar dacă marja de profit s-ar putea să nu se schimbe. Mai mult formal, rata de rentabilitate de profit marja de vânzări / active medii, în cazul în care activele medii este stocul total de capital, împărțit la numărul de ori în procesul de producție se transformă peste. Astfel, rata de rentabilitate poate fi crescută prin creșterea marjei de profit sau prin scurtarea ciclului de producție. Desigur, acest lucru va depinde în mare măsură de condițiile de producție în anumite industrii sau firme.

În cazul în care costurile cresc și prețurile nu se ridica pentru a ține pasul, atunci marja de profit va scădea. În vremuri de fazele de creștere economică ciclului de afaceri, prețurile tind să crească, în perioadele de regres ciclului de afaceri, prețurile tind să scadă. Desigur, mulți factori, și nu numai costurile, va afecta marja de profit, și anume, factorii specifice industriei, care se referă la cerințele de investiții, de stabilire a prețurilor, tip de piață, precum și condițiile de producție (inclusiv de producție timp de cifra de afaceri).

Este important pentru proprietarii de afaceri mici să-și amintească faptul că generarea de o marjă de profit nu garantează că afacerea lor este sanatos, sau că vor avea bani în bancă. Mai degrabă, o afacere de mici trebuie să aibă un flux de numerar pozitiv, în scopul de a plăti facturile și pentru a compensa angajații săi. Pentru a utiliza o cifră marjă de profit pentru a determina dacă o firmă start-up este de a face bine, un antreprenor s-ar putea compara cu randamentul care ar fi disponibil de la o bancă sau o altă oportunitate de investiții cu risc scăzut.

http://www.answers.com/topic/profit-margin#ixzz2rrSR16Ex

My Money online

joi, 13 februarie 2014

Contract Canalizare

joi, 30 ianuarie 2014

Marja de profit

Marja comerciala

Cum să nu vinzi în minus. Matematica adaosului, marjei și discount-ului

Despre mine

Arhivă blog